„Respinge excepția inadmisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale invocată de pârâtul CSM. Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de reclamantă. Dispune sesizarea Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin. 1 teza I și art. 57 din Legea 317/2004. Admite acțiunea. Dispune suspendarea executării hotărârii CSM nr. 338/29.03.2016 până la pronunțarea instanței de fond”, a decis Curtea de Apel București.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România a acționat în instanță Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu organizarea alegerilor pentru componența consiliului, după ce noua modalitate aprobată de CSM, în urma unei hotărâri a Senatului, prevede ca mandatulul fiecărui membru să fie valabil șase ani, independent de mandatele celorlalți membri.
„Hotărârea a cărei revocare o solicităm prevede data alegerilor doar pentru o parte din locurile elective prin votul magistraților, deși mandatele membrilor Consiliului nu pot depăși mandatul consiliului in care membrii au fost aleși. Este evident, din cuprinsul dispozițiilor legale și constituționale, că toate mandatele membrilor aleși încetează la momentul finalizării mandatului consiliului însuși, ele neputând curge în mod individual și independent de mandatul consiliului”, arată UNJR în plângerea înaintată instanței.
„Dacă s-ar accepta opțiunea Senatului materializată prin hotărârea menționată, nu va mai exista niciodată un nou Consiliu, o „ședință de constituire” pentru ca membrii săi vor fi într-un continuu proces de înnoire”, mai arată UNJR în documentul citat.
Potrivit legii fundamentale, durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de șase ani. Uniunea Judecătorilor susține că „CSM este un organ colectiv și nu individual, de unde reiese că durata mandatului se referă la Consiliu ca întreg, și nu la mandatul fiecărui membru luat individual”.
CSM a decis să organizeze procedura de alegere în cazul a 6 din 14 membrii aleși.